O LE MAU A PULE - THE MAU MOVEMENT -

11 January 2016, 12:00AM

Tapena ma Tuufaatasi e Fuimaono Na’oia Faasavalu Touli F. Tupua mo le Samoa Observer. Aso Gafua 11 Ianuari 2016. 


Na taunuu Tupua Tamasese i le fetaulaiga o le Ala i Leifiifi ma le Ala i luga o le sami a ua amata ona faaaoga e Waterson lana fana taavili. 

E ui ina fefefe i latou e lagolagoina le Mau-ae sa latou savavali atu pea i le fetaulaiga o ala ma faailoa atu i latou i fana taavili ma pulufana mai fana. 

Sa la’ei lona pelaue ma le ‘ie lavalava pa’epa’e-ma tauave se faamalu ua faamoe ma tuu atu ona aao e lua i luga, sa savali atu Tupua Tamasese i le laolao ma tauvalaau atu i le gagana Samoa ma le gagana faa-Peretania-“Filemu Samoa-ia tausi le filemu Samoa. Sa tulai i le va o se pou o le molī ma le ofisa o pulega i le ala i Ifiifi- i tua mai o le fetaulaiga o ala, sa alaga atu o ia i le Mau o loo faa-savali mai i le ala i luga o le sami-“Uma, uma loa….onosa’i, onosa’i. 

Fai mai le molimau a le isi tagata sa valaau atu o ia i le Mau, -“E to’aitiiti i latou ae toatele i tatou. Ua na o i latou o ni malo i totonu o lo tatou atunuu. Sa tu-poupou na o ia i totonu o le avanoa ma o nisi taimi- sa u lona tua i le ofisa o Leoleo. Sa matua faaaliali atu o ia i se tulaga mata’utia i le itu o loo fana mai ai pulufana. 

O lona si’ufofoga malosi ma le leo tele e mafai ona lagona mai e leoleo ma le Mau  a’o ia tau alaga atu mo se to’afilemu.Sa si’i i luga ona aao ma o ana gaoioiga e peiseai e faatupu faalavelave. A’o taumafai o ia e faaleo atu lana talosaga-sa tulai mai McMillian, Cahill poo Spark-ae tatou te le le iloa lava poo ai, ae pe sa fai foi a latou gaoioiga e tusa ai ma poloaiga na tuuina atu-ina ia ta’i se fana taavili o le Lee Enfield i lona tua ma oomi le amoti. 

O le ututau.303 na lavea ai le vaega i luga o lona aao taumatau ma masae ai le maso ma afaina ai lona tua. Na pa’ū Tupua Tamasese i lalo faatasi ai ma se tiga uiga ese. Na manatua lelei e Su’a mea na tutupu: “Na valaau atu o ia i le itu i sasa’e ma sisifo-‘ia tausi le filemu’….sa savali pea o ia ma tauvalaau atu ma sisi’i ona aao-ma fai atu’taofi’-tausi le filemu!. 

E tasi le fana na pa a’o le’i faapaina le fana taavili-ma o le fana lena na lavea ai Tamasese. O Su’a, Faualo ma Tufuga sa tutū latalata ane ia te ia i le taimi na pa’ū ai o ia i lalo-ma sa taufetuli atu e fesoasoani ia te ia- e ui ina sa faaauau pea ona tafana mai fana taavili ma isi fana. 

O Tufuga na muamua lava taunuu ia te ia –“Sa ‘ou taumafai e taofi i luga le ao o Tamasese- ma a’o o’u faia lea tulaga-sa lavea o’u vae e lua i ututau. Sa taumafai Su’a e puipui le Alii ua manu’a i lona lava tino ma sa lavea ai foi ma ia. Sa faapena foi ona lavea Faualo. 

E toalua isi o Migao ma se alii talavou o Tu’ia-sa taufetuli atu i tua o le isi toatolu aga’i i le Alii ma sa vaaia e Avea, le tamaitai lea sa i le ala i Leifiifi-ae lavevea loa i latou i se mea fai mai lea tamaitai -o se fana taavili. E le’i umi ae feoti i latou. A’o lafi Simeaneua i le ala i luga o le sami i le itu i le faleoloa o Hellesoe i le fogafale i lalo-na ia vaaia ni tagata se to’aono o palalasi i lalo ina ua tafana lalo e Waterson le ala i Leifiifi.”Sa taoto Tamasese i le itu i uta o le moli o le auala. E tasi le isi alii sa taoto latalata i le pou. 

O le isi sa taoto latalata i le tulimanu o le Fale o le Malo… O le isi sa taoto i le itu i sasa’e o le tulimanu o Hellesoe. Mulimuli ane-sa muta le pāpā o fana ina ua iloa e Leoleo-e le’i osofa’ia i latou-ma e leai se mea faapena na faia -o le osofa’i o i latou. Sa amata loa ona faamaopoopo e le Mau o latou tagata maliliu ma e ua manunu’a ma amata loa ona toe taliu atu i Vaimoso. 

A’o faapea ona latou agai atu-sa toe aliali atu Leoleo mai le Ofisa o Leoleo-ua faa-auupegaina i fana ma pelu ma se fana taavili.

Sa latou mulimuli atu i le Mau e o’o lava i laufanua o Vaimoso. Sa faalia e se tagata asiasi mai Suva o Miss A. Cross le tulaga matuia o manu’a o Tupua Tamasese ma sa faanatinati atu i se taavale faatasi ai ma Leoleo a le Mau ma tauvalaau atu i le avetaavale ina ia faa-saoasaoa le taavale. Na alu atu le isi taavale i le mea na ‘ou tu ai faatasi ai ma ni vaega o le faitoto’a ua tafetotoi. 

O totonu o lea taavale sa i ai se tasi o alii sa lagolagoina e ni tamaitai o loo fetagisi, ia na talosagaina se suavai se’i taumafai ai e toe faaola o ia, ona sa faapea i latou o loo matapogia. Sa aumai le suavai e tagata alolofa , ae peitai-ua maliu lava o ia-ona latou o ai lava lea ma le faanoanoa. 

Sa lagona lelei mai luga o le Lady Roberts le pāpā o fana-ae i le taimi na o’o ai i uta Hall Skelton i le uafu o le Tiute i le 6:30 i le taeao-ua uma ona toe taliu le Mau i Vaimoso. Na o faatasi o ia ma i latou. “O le tagata muamua lava na ma feiloa’i o Tamasese lea ua tuuina atu i totonu o se taavale ina ia auina atu i le falema’i. 

Sa ma talanoa ma feofoofoa’i ma sa ‘ou fesiligia o ia pe o fea sa i ai. Na ia ta’u mai ia te a’u  ma na toe ta’ua ai lona mana’o ina ia faaauau pea sauniga faamanatu. Sa faaauau mo sina taimi, ae ina ua taunuu mai i latou ua manunu’a faatasi ai ma le tagi aue o fafine-o iina na faamuta ai loa sauniga faamanatu! (E faaauau atu I lea vaiaso)

11 January 2016, 12:00AM
Samoa Observer

Upgrade to Premium

Subscribe to
Samoa Observer Online

Enjoy unlimited access to all our articles on any device + free trial to e-Edition. You can cancel anytime.

>