Share

E le i oti Vaatausili, ae na moe i totonu o le ana ina seia faatupu ai lona tino ma lona malosi. O tala ia a le atunuu. A o Lasalo, o le mau a lona tuafafi ne, ua fa po i le tuugamau.

Ua oti, ma ua taoto i lona faavavau. A o le tala ofoofogia ma le matautia, ua toe ola mai. E faigofi e ona e talia o se mea ofoofogia faapea? Fai mai Iesu, “…a ona o le viiga o le Atua, ina ia viia ai o le Atalii o le Atua” (f.4).

O le mau a Ioane, na alaga Iesu ua leotele, “Lasalo e, inā sau ia I fafo” O le oti, o le taunuuga ma le i’uga lea o mea uma. E one way lava e leai se toe foi mai. O le tuugamau, o le nofoaga lea o le oti. E pule ai le pouliuli.

O le toe faafoisiaga o le tino i le efuefu ma le eleele. O Lasalo ua oti. A o le oti ua faaalia ai le mamalu ma le silisili ese o le Atua. Ua molimauina ai le Mana ma le Pule aoao a le Atua i mea uma lava i le lagi ma le lalolagi.

Ua lagona ai le viiga o le Atua, ma ua viia ai le Alii o Iesu Keriso e le toatele o ē sa vaavaai ma le ofo ma molimau mai le loto galuega mamana a le Atua poto.

E le mafai ona ola mea uma o le foafoaga pe ’a le oo iai le malamalama. E manaomia e mea taitasi uma na faia le malamalama. Faalogo foi i le ’alaga, “…sau I fafo.” E le maua i le tuugamau se malamalama; o fafo.

O le pouliuli, na o mea ua mamate. O mea ua tumu i leaga o le lalolagi. O le olaga ua puleesea e le pogisā. E leai se saolotoga, e leai foi se faamoemoe i se toe ola! O Lasalo, na fafagu e Iesu e sau i fafo. E sau i le malamalama, auā ua iai i le malamalama le ola. O tatou, o loo femiōmiōa’i lava i le lalolagi fā’i lava o saoloto; ae leai.

O loo tatou feoa’i pea lava ma ata o ō tatou tuugamau. O loo saisaitia pea i tatou i le pouliuli o ō tatou tuinanau. Vaai ane i lou aiga ma lau fanau, vaai i lou tulaga ma au feau. Poo ’e lagonaina le tau ’alaga a Iesu i aso uma e te sau i fafo mai lou lalolagi? Poo e iloa o loo e i totonu o le tuugamau a le alii o lenei lalolagi?

Faafetai ua lagona e Lasalo le valaau a le Alii. Ae o le ’a faapefea oe? E faapefea ona tatou iloa atu le malamalama o le ola?

Fai mai Iesu ia Mareta, Pe na ou le fai atu ea ia te oe, Afai e te talitonu, ona e iloa lea o le mamalu o le Atua?

(f.40) Samoa, o Iesu o le Alii ia o le malamalama. Faalogo atu ia i lona valaau, ma ’e tula’i loa ma sau. Sau i fafo i le malamalama moni na te faafouina lou olaga. Na te avatu le ola fou ia te oe. I le ma le nei Samoa.

Na sau Lasalo i fafo mai le tuugamau ua toe ola; ae le o mafai ona tuu ie o loo taataai ma fusi ai lona tino. O lona uiga, o loo taena’i mai pea la’ei o le pogisa ma le nanamu o le tuugamau. E le mafai ona atoatoa lo tatou saolotoga auā e le atoatoa ona tuuina atu o i tatou i le Alii. O loo fi logia pea lo tatou ola i amioga ma pulega a le pouliuli. O fea e maua iai lou saolotoga?

O ai na te toe faatu ma ia te oe nai le agasala? A o lē fea leo e mautinoa e laveaiina oe, e saoloto ma ola manuia ai lau fanau ma lou aiga? O le leo faaola e manino; e le faa’alo’alo pe faalilolilo. E valaau sa’o lava i lou igoa. Fai mai le uluai upu na ’alaga ai Iesu, “Lasalo”

O le uiga o le igoa o Lasalo, “ua fesoasoani le Atua” Le au uso e, o le fesoasoani lea a le Atua ia te oe ma a’u; valaau tā’ua e ō ese mai le pogisa. Tuu o tatou lalolagi tuai. Lalolagi o tuinanau; lalolagi o fevataua’i; lalolagi o tupua ma fematea’iga; lalolagi o mea leaga ma mea mataga.

O le valaau, sau i fafo. Sau mamā. Sau o oe o le tagata ua talitonu ma faatuatua i le mana faaola o Iesu Keriso. ‘Aua le toe tepa i tua. ‘Aua le toe pisia i leaga o le tuugamau. ‘Aua le masalosalo. A ia sau mautinoa, e te vaai ma molimau i le mamalu o le Atua (f.40).

Fai mai Iesu o lē faatuatua atu ia te ia, e ui lava ina oti, ae ola lava ia (f.25). Samoa e, ia sa’o le leo e te faalogo iai. Se leo e mautinoa e na te ave oe i le malamalama o iai le ola. Le leo e faamaoni le alofa.

E laveai ia te oe ma ou tiga ma tatala I ou puapuaga. Pe le o le leo tonu ea lea na aami e Maria ma Mareta? Pe le o lea ea le leo faaola o loo ua manaomia i o tatou olaga? Se i taitai atu i tatou i lona malamalama? Se i ona manava maia le ola fou i o tatou olaga?

Se i ona faamamāina o tatou tagata agasala?

Aiga e, ma uō, e moni lava; o le leo lea, o le Iesu lava foi lea sa alaga i Kolokota, “Ua ma’ea” Ioe, o le atoaga lea o lana galuega fesoasoani. Ua fai lenei mo oe.

E le i lilo oe i le malamalama o Keriso na pupula mai luga o le satauro. Poo e iloa ua uma ona faasa’olotoina oe i lona lava soifua paia? (Kala.5:1). Uso e, ua uma. Fai mai Iesu, “Ua ma’ea” (Ioane.19:30). O oe o le tagata saoloto (Ioane.8:36) Faalogo nei loa ia Iesu ma ’e alu ese loa mai le pouliuli o le agasala.

Auā ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia aumai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua le ola e faavavau (Ioane.3:16) Uso e, inā sau ia i fafo. Sau iā Iesu.

Sau i le malamalama moni o le ola. Sau i lou lalolagi fou; o iai le manuia ma lou saolotoga ia Keriso Iesu.

Amene 7737063/7783782

Share

Please Register OR Login to comment.


Comment Policy: Please read our comment policy before making a comment. In short, please be respectful of others and do not engage in personal attacks. Otherwise we will revoke your comment privileges.