O le ola lava le tau o le sa’olotoga

By Marj Moore 25 April 2016, 12:00AM

O le asō, o se aso fa’apitoa mo tatou uma, e toe tepa tasi ai i le sa’olotoga ua tatou ‘ae’ae ai nei, ua soifua fiafia ai le Pasefika. 

O le Aso Fa’amanatu mo Fitafita o le Taua – le aso e fa’amanatua ai e le aoao o Ausetalia ma Niu Sila, tagata-nu’u sa tautua ma maliliu i taua, o fetaua’iga ma fe’ese’esea’iga, o fa’atinoga ma galuega o le tausiga o le filemu ae maise fo’i le sao taua o latou uma sa a’afia ma manunu’a ai ona o le tautuaina o atunu’u i ia taimi faigata. 

O lea aso – e fa’amanatu i le Aso 25 o Aperila i tausaga ta’itasi, na ulua’i fa’amamalu e aloa’ia ai sui o le Ami a Ausetalia ma Niu Silas sa tau fa’asaga i le Pulega a Ottoman i le Taua Muamua a le Lalolagi i Gallipoli. Peita’i i aso nei, ua aofia ai fo’i ma amana’ia ali’i ma tama’ita’i sa tautua i isi nofoaga sa fai ai fo’i taua na mulimuli mai talu ai nei.   

O lenei fo’i aso, o lo’o aloa’ia ma fa’amamaluina i le Pasefika – i atunu’u e aofia ai le Atu Kuki, o Niue, o Motu o Pitcairn, o Tonga ma Papua Niu Kini.

A o le a le taua o lea mea mo Samoa ma ona tagata? 

E ui e le o toe avea lenei aso ma aso malolo lautele, peita’i o lo’o tumau pea ona fa’amanatuina ma aloa’ia, le to’atele o tagata-Samoa sa tau ai i taua nei, e ‘au fa’atasi ma fitafita a Ausetalia ma Niu Sila ma isi tagata-totoa o le Pasefika, aua lava le finauina ma le tausisia o lo tatou sa’olotoga.

O le mea moni lava lea, o nisi o toa-manumanu nei – ali’i ma tama’ita’i sa asā le fia o vasa – o le ulua’i taimi lea, ua le toe-taliu mai ai ona na maliliu ai lava i fanua-‘ese. O nisi na laki, ona sa mafai ona toe taliu mai, ma o lo’o soifua pea ma lagona ia, o mafaufauga ma foliga-va’aia o mea sa tutupu i ia taua, e soifua pea ma latou se’ia tu’u ifo i tu’ugamau.  

O nisi lava o tatou, e tupuga mai fitafita-totoa nei sa ofo-fuaina lo latou soifua e tau mo lo tatou sa’olotoga. 

Lea ua atoa le 100 tausaga talu le Taua Muamua a le Lalolagi lea na amata i le 1914 – 1918, a o le tausaga talu ai, e le gata i sauniga fa’apitoa sa faia i fanua maliu, ae sa una’ia fo’i tupulaga talavou Samoa e fa’atino ni su’esu’ega, e a’oa’o ma tusitusi ma su’esu’ega fo’i e uiga i taua sa faia, ae maise lava le Taua Muamua a le Lalolagi. 

O le to’atele sa a’uai i tauvaga o tusiga-tala sa tu’u-fa’atasia e le Ofisa o le Hai Komisi o Niu Sila, sa le manatu mamafa tele i taua nei ma a’afiaga o tagata ma nofoaga na o’o iai. 

O le tausaga nei la, o le a toe manatua ai lea osiga-feagaiga, i se Savali ma se Sauniga ma o se avanoa fo’i mo fitafita o taua o lo’o soifua pea, o o latou aiga, uo ma ‘aumea-mamae e toe manatua ai i latou e le’i mafai ona toe fo’i mai aiga ma o latou atunu’u moni. 

O tupulaga-a’o’oga i lenei Itulagi o le Pasefika – i latou o lo’o a’oa’oina i mata’upu o Tala Fa’asolopito, ua fa’asolo lava ina fiafia i tala o taua ia a le lalolagi e ala i le ‘auai i Savali Fa’amanatu nei i totonu o Ausetalia, o Niu Sila ma nisi fo’i motu o le Pasefike.

O se avanoa lelei tele mo o tatou ta’ita’i o le lumana’i, e tilotilo toto’a ai i le taugata o nei mea o taua pe a fua i soifua ma’umau, o ‘ele’ele fa’aleagaina fa’apea tupulaga o le lumana’i. 

O le aso la ma lenei Aso Fa’apitoa mo Fitafita o Taua, e tatau ona tatou fa’afetaia o tatou tua’a sa ofoina atu lo latou soifua, e ala i le sau mea-alofa tau tupe e ‘auala mai le fa’ailoga fa’apitoa – le fa’ailoga ma le fa’ailoilo o le filemu ma fa’amanatu ai pea. 

I se tala o le Taua Muamua a le Lalolagi, o lo’o tusia ai fa’apea: “I le fa’ai’uga o le  1914, na malepe ai nofoaga o Farani i Matu ma Flanders ina ua pa le Taua Muamua a le Lalolagi i le ogatotonu o Europa. Ina ua mae’a le taua, o le popi le tasi o la’au na ola ai, ui ina fa’aleagaina uma lea nofoaga i taua ma osofa’iga a fitafita. O le aoga ma le taua o le popi e avea o se fa’ailoga e manatua ai pea i latou na maliliu, na amataina e se foma’i Kanata o John McCrae i lana solo e ta’ua, o le “I ‘Ele’ele o Taua i Flanders”. O le fua o le la’au lea – e popi, ua avea ma va’aiga e manatua ai pea le ofoina atu o soifua o latou nei ua maliliu, mo le Taua Muamua a le Lalolagi.”

 O le foa’i o le a a’aoina i lenei aso, o le a fa’aaoga lea  e le Asosi o Fitafita Sa i Taua (RSA) e fa’atino ai le mau galuega o fia faia, e fa’amautuina ai pea le tu’uina atu o le fa’aeaea ma amana’ia le aso tau o latou uma, ali’i ma tama’ita’i sa tau mo lo tatou sa’olotoga. 

  (Fa’aliliu e Maiava)

By Marj Moore 25 April 2016, 12:00AM
Samoa Observer

Upgrade to Premium

Subscribe to
Samoa Observer Online

Enjoy unlimited access to all our articles on any device + free trial to e-Edition. You can cancel anytime.

>