O SIAMANI SAMOA

By Fuimaono Na’oia Faasavalu Touli F. Tupua 05 August 2016, 12:00AM

O le matagofie o le tofi tau le fausia o fale i le taimi o Siamani-o se sao lea o Albert Schaafhausen-o ia lea na avea ma Tusiata a le Malo. O ana ata tusia o fale-na aofia ai vaega faaopoopo i ofisa o le Malo, le Ofisa o Mataupu Tau Samoa i Mulinuu, le Ala Laupapa i Vaisigano ma le Fale Faaili (Music Pavilion) lea sa i Matafele. O Fritz Stuenzner-lea sa avea ma konekarate fau fale mo le Malo-o ia lea na faatinoina le fausia o le Ofisa o Mataupu Tau Samoa, le Uafu o le Tivoli, Aoga i Malifa, le Fale Tele o le Ekalesia LMS i Apia ma le Falepuipui i Vaimea.

O le Aiga o Stowers sa faatinoina foi lea lava matafaioi-e ala i le fausia o le Malumalu o le Ekalesia Katoliko-faatusatusa i le galuega a Polo-o le fausia lea o le Falesa o le LMS, le A’oga a Felela Malisi i Mulivai ma Fale o lea Ekalesia i Moamoa, ae o Amando ma James Stowers- na fausia le fale talimalo fou o le Central Hotel ma le Tia o Mataafa i Mulinuu i le 1911.

O Fred Syddal-o se alii tusiata Peretania-sa tele foi sona sao i lea matātā i le faagasologa o le 1920-ae na fai foi sona sao i lea lava matatā i le faagasologa o tausaga o le pulega a Siamani-e pei o le fausia o le Faleoloa o Huch-lea sa faafesaga’i ma le Central Hotel.

O LE VAITAIMI O LE NOFOIA E FITAFITA O LE ATUNUU-Sa nofoia e le Vaega-‘au a Niu Sila- Siamani Samoa i le 1914-e aunoa ma se tete’e. O le teritori muamua lava le o Siamani -na ave faamalosi e Malo Aufaatasi. E ui lava ina faatauvaa le aoga o Samoa poo sona taua tau tamaoaiga i lea Taua, ae na tuu atu ia Niu Sila le avanoa- e faataunuu ai le faamoemoe tau kolone -o le sefulu-iva senituri. O Alii Ofisa o Siamani ia sa faafoeina Samoa- na faa-falepuipui i totonu o Niu Sila ma e toatele ni tagatanuu o Siamani- na toe faafo’i atu i lo latou atunuu.

O Lutena Colonel Robert Logan-o le Pule lea o le Fitafita- sa na pulea se ‘olo o ni tagata e tusa ma le 300 alii. O le Pulega Faa-fitafita na ia nofoia Vailima- ae o le fale o le tiute sa fai ma nofoaga o fitafita. O togā-lauapi a fitafita sa fai i Matafele, Sogi ma Vailima-faatasi ai ma se togā-lauapi tau falema’i-lea sa fai i Malifa. O ‘olo fou a Fitafita- sa fausia i le 1915-lea ua leva ona avea ma nofoaga o Leoleo i Apia-i le ala Leifiifi.

O le suiga o le faiga faavae-sa matua tele lona faigata i le faagasologa o le vaitaimi- o le nofoia e fitafita o Samoa-ma o se taumafaiga lea- ina ia aveeseina tagata faigaluega leipa mai fafo-lea sa mafai ona faatinoina galuega- ona o le malosi o le una’iga mai Peretania.  Ina ua mavae le 1915-sa toe faafo’i atu ia tagata faigaluega mai Saina ma Melanesia e aunoa ma le toe suia i nisi tagata faigaluega-ma o lona taunuuga –ua faaitiitia ai lea fuainumera i le 60%.

O le taimi lea na faavaeina ai Morris Hedstrom mai Fiti i totonu o Samoa e avea ma kamupani ta’iala tau fefaatauaiga i totonu o Apia, faatasi ai ma le Bank of New Zealand ma le Union Steamship Company a Niu Sila-lea na tatala aloa’ia ona lālā i Apia i le 1914 ma le 1915. O le fale e uiga ese lona fausaga i le faagasologa o le nofoia o Samoa e fitafita- o le “Alcazar Amusement  Centre” lea na fausia i le nofoaga tuai o le Tivoli Hotel-lea na faatama’ia e le afi  i le 1917.

Toetoe lava o se mea na fuafua e tupu i le taimi tonu o le Armistice i le 1918, ona o le faatalale aloa’ia o Niu Sila e tusa ai ma le le lava o ana lapata’iga tau le puipuiga-lea na pogai mai ai le “Faama’i Tele” lea na maliliu ai le 22 pasene o le faitau aofa’i o tagata Samoa ia na maliliu ai. O lona taunuuga mata’utia- na pogai ai le le fiafia-lea na pogai ai le tete’e o tagata Samoa-lea na faatetele i le 1920-ma i’u ai ina faaliliuina atu le ta’ita’iga o Samoa- i ni alii talavou.

Na faatuina se koluse ma’a i le fanua tanu i Vaimoso i le 1923- e faamanatu ai le Faama’i Tele. 

By Fuimaono Na’oia Faasavalu Touli F. Tupua 05 August 2016, 12:00AM
Samoa Observer

Upgrade to Premium

Subscribe to
Samoa Observer Online

Enjoy unlimited access to all our articles on any device + free trial to e-Edition. You can cancel anytime.

>