O FEA NA O MAI AI TAGATA POLENESIA? -Mai le Tusi –“O le Suaga a le Vaatele”

176 Hits

Faaauau mai Ananafi-mai le Tusi o le Suaga a le Vaatele

 

E ui lava la i nei taofi e tele ua fausia i le poto o tagata, ae taofi lava tagata Samoa-aemaise ai lava  le ‘au-matutua-e le’i o mai tagata Samoa i se isi lava nofoaga. E faapena foi le taofi o tagata Maori, Rarotonga ma Makuisa. E talitonu tagata Samoa-o i latou -na faia lava i totonu o Samoa e Tagaloa le atua sili.

E taofi foi Samoa-i le nofoaga e igoa o “Pulotu” lea fai mai e potopoto uma ai agaga uma o tagata pe a maliliu. Peita’i, e talitonu foi tagata Polenesia, o Pulotu e mamao ese lava i se mea o sisifo-lea o loo i ai lo latou nuu moni o “Hawaiki.”

Fai mai isi tagata popoto, e tutusa Pulotu ma le nofoaga lea o “Burutu” poo “Bureto” lea o loo i Mesopotamia. I isi o a latou talatuu, o loo ta’ua ai lo latou vaa o le “Arawa” lea e faapea na folo e le i’a tele o le sami e igoa o le “Palata”-o le igoa lea o le mulivai o le Eufirate e ta’u e tagata Arapi o le “Farata.”

O igoa poo ta’u tutusa ia e pogai ai ona aga’i mafaufauga o tagata popoto i le mau-o Mesopotamia lava poo le Vaifagaloa o Peresia-na tupuga mai ai le fanauga o tagata Polenesia. O talatuu foi anamua e faasino ia latou folauga- fai mai e masani ona latou fetaia’i i le vasa –loloa- ma agaga o e ua oti, o aga’i atu i sisifo-lea o loo i ai Pulotu.

Fai mai o isi agaga e fetagisi, o isi e tŏtŏē ma pepese, a’o isi e tatā-laaupese leo malie o soo se ituaiga-ae iloga lelei ai lava le leo o le fagufagu. O le mau fai mai o Pulotu o loo i ai le Vai-tuloto lea-a pa’i ai agaga ma tofutofu ai-ona toe ola lea e le toe oti.

I Samoa nei i le tolotolo tupito o Upolu-e i ai le mea e igoa o Fatuosofia. O iina e i ai ma’a e tutū ai agaga, ona faae’e lea ma malaga atu i le Fafā o Sauali’i, lea o loo i le pito i sisifo o Savaii. E ta’u fo’i o le- Fafā o “Luaŏ poo “Luavai.” O Luavai lea e ta’u e tagata Maori o “Honi-Wairua,” lea e potopoto i ai agaga o tagata oti, ma o se mea loloto e i ai le faitoto’a e ulufale ai i le ala e tau i Pulotu.

E aliali mai la i lenei tala-e peiseai e lua ni loto (pu) i le Fafā, o le tasi o le “Lualotooalii” a o le isi o le “Lualotootufanua.” O le Leoleo o le Fafā poo le faitoto’a e ulu atu ai tagata- o Leosia. O le mau foi lea ua faamaonia ai-e le fe’ausi pe ‘a’au agaga o tamalii i Pulotu, ae momoli i ai e le Vaaloa.

Atonu o le ala lea a tuumalo ai se tamalii i aso ua mavae-ona faapea lea pe a manu i le aai-“o lea ua to’oto’o atu nei le Vaaloa,”-o lona uiga-o lea ua molimoli atu i le Fafā- e le Vaaloa.Afai la tatou te toe fo’i mai i le talaaga o tagata Polenesia, atonu o lea ua tau manino mai le mata o le vai.

Peita’i, ua faigata lava ona tatou iloa ma le mautinoa-le mea tonu o Asia-o loo i ai le nuu moni o tagata Polenesia. Ona pau o le mea ua tatou iloa, a fua i mau ua uma ona tuuina atu, ona tatou iloa ai lea, o mea sa tatou talanoaina-e mafuli i le taofi -o tagata Polenesia-e o mai i Saute Sisifo o Asia-ae le o le isi itu.

Peita’i-o le faafitauli tele ua tatou feagai nei-poo anafea na amata folau ai ia tagata i Sasae ma Sisifo, aua afai na o mai i Sisifo, e tatau la ona faapea sa faamautu i Initia se’ia aulia le va o le 400 ma le 500 TLM, o le taimi lea na o ese ai- ina ua toatele ane tagata o isi ituaiga e pei o Ariana.

Atonu o le pogai lea na malaga ese ai-se’i saili nisi atunuu fou i sasa’e. O isi talatuu a nei lava tagata-o loo faapea mai poo le 300 TLM na alu ese ai se alii toa mai le mea sa nonofo ai ma aveese aiga e toatele i ni vaa. Fai mai o vaa nei na malaia uma i ni matagi malolosi i le vasa.

E ui lava ina afaina le to’atele o tagata i ia folauga- ae feoloolo lava tagata na totoe ai. Ae tasi le faalavelave, e feagai tonu lenei malaga ma le taimi ua nofoia ai Matakasa e tagata Polenesia, i latou is sa ta’ua o alii mamalu o Matakasa- e pei foi ona ta’ua tagata Samoa-o alii mamalu o le Pasefika. Ua tuua nei Initia ae ua avea Sinatara ma o latou nofoaga fou. 

O iinei-na faaigoa ai- o tagata Polenesia o “Hawaikiroa.”E umi se taimi sa nonofo ai iina-ona faatoa o ese ai lea ina ua tulia e tagata Melei, poo i latou ia o loo nofoia Melei e o’o mai i le asŏ. E ui lava ina nonofo i Melei, ae le uma lava le mana’o- ia saili se isi nuu fou.

Ua latou toe tuumuli ese mai iina-ma ua tu-laueleele i le tasi nuu fou, sa latou faaigoaina ia “Avarika-to-Varinga,” atonu o le igoa lea o le alii sa fai ma o latou ta’ita’i. O le tasi vaega sa folau atu aga’i i Niu Kini- e ui atu i le Sami Arafura ma sopo’ia le vainuu o Torise ma aga’i atu ai i Niu Eperiti ma Fiti.

O nisi na folau i Niu Sila. O le malaga lenei i Niu Sila fai mai isi taofi-na pogai ai ona uli tino o tagata muamua na nofoia Fiti, ma Maori na nofoia Niu Sila. Fai mai se tasi alii poto- pe tusa o le sefulu ma ona tupu tausaga mulimuli ane ai, na tuua ai e se tasi aumalaga tele Sinatala.

O loo masalomia atonu o se taua ma tagata Melei na ala ai ona tuuvaa ma o ese. O le alii sa ta’ita’i i lenei folauga tele o “Irapaaga”-ma na taunuu i Poneo ma fausia ai ni ‘olo- ne’i osofa’ia i latou e tagata o le motu. O le vaitaimi lenei fai mai e le’i maua so latou filemu, ma o lea na toe o ese ai ma folau atu i Sasa’e! (E faaauau pea).

© Samoa Observer 2016

Developed by Samoa Observer in Apia